Simptomele, factorii de risc, diagnosticul şi tratamentul în cazul tulburării bipolare

Episoadele de depresie şi manie sunt ciclice, evident că pot apărea împreună sau la o anumită distanţă în timp. Uneori, când subiectul mai are şi o altă tulburare psihică, manifestările (conţinutul tematic al depresiei şi maniei) se schimbă”, precizează psihologul Radu Leca pentru Ce se întâmplă, doctore?

Tipuri de tulburare

• Cea mai mare problemă a fizicii ar putea fi rezolvată de „timpul tridimensional”
• Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului

Tulburarea bipolara poate fi clasificată scriptic în: 

tulburare bibolară de tip I: subiectul a avut cel puţin un episod denumit maniacal care l-a oprit să funcţioneze în mod corect (psihiatrul utilizează cuvantul „normal”) sau un episod care include halucinaţii auditive , vizuale şi delir (de asemenea şi episoade depresive) .

tulburarea bipolară de tip II: subiectul a avut episoade depresive majore, cel puţin unul, mai puţine episoade severe maniacale (hipomaniacale). Anumiţi oameni au episoade care seamană teribil cu o tulburare bipolară, dar care nu îndeplinesc sub nicio formă criteriile concrete pentru  tulburarea de1 sau tip 2. Aceste episoade pot fi clasificate drept tulburări bipolare nespecifice sau tulburare ciclotimică.

Există cazul particular în care subiectul are simptome specifice unui episod maniacal, dar acestea fie nu sunt suficiente ca număr, fie nu durează cel puţin 4 zile pentru a putea fi incluse în tulburarea bipolară (ca un episod hipomaniacal)).

Factorii de risc

Factorii genetici sunt cei ce determină apariţia TB. “În etapa denumită sugestiv depresivă, concentraţia seretoninei scade alarmant, atât în sânge cât şi în lichidul cefalorahidian. În etapa de manie sau hipomanie, apar creşteri nefireşti ale concentraţiilor , atât de domanină cat şi de gaba şi noradrenalină. Aceşti neurotransmiţători sunt responsabili cu simpotomele de tip euforic.

Citeşte continuarea pe CSID.